luni, 14 februarie 2011

Iubire de ocazie vs Iubire veşnică

          Iniţial am vrut să scriu despre dragostea părinţilor pentru copii, dar am primit un mesaj de la prietenul meu ce mi-a reamintit de situaţia lumii în care trăim. Citez câteva idei, cu acordul lui: "Poate pentru unii ziua de azi e o zi specială deoarece se sărbătoreşte dragostea dintre doi îndrăgostiţi[...]Pentru mine...e o nouă şansă de a fi recunoscător şi de a-mi exprima recunoştinţa că exişti în viaţa mea [...] Totuşi, nu am nevoie de valentine`s sau dragobete ca să îmi deschid gura şi inima pentru a-mi exprima sentimentele. În fiecare zi te iubesc cu o iubire în continuă dezvoltare[...]"

          Trăim într-o ţară ce se declară creştină, o ţară în care ar trebui să domine iubirea, fericirea şi buna convieţuire şi înţelegere între semeni, dar adevărul este că trăim într-o ţară superficială, lipsită de sentimente şi iubire pentru cei din jurul nostru. Trăim într-o societate care pune mai presus binele propriu, fuga după avuţii, viaţa trăită la maxim. Toate aceste lucruri răpesc bucuria, pacea şi liniştea ce ar trebui să domnească între noi, în familiile noastre.

          Tindem să alergăm în aceeaşi direcţie cu cei din jur şi uităm să ne mai facem timp pentru cei dragi, uităm să le mai acordăm timp, să le arătăm cât de importanţi sunt pentru noi..şi mai ales, uităm să le spunem şi să le arătăm cât de mult îi iubim.

          Din acest sentiment unic, special, pur, a ajuns să se facă o sărbătoare internaţională, o afacere profitabilă pentru comercianţi. Am ajuns să gonim prin oraş după cadouri, ursuleţi de plus şi inimioare de ciocolată. Dar un cadou nu poate cumpăra iubirea, nu astfel se naşte ea. Preţul iubirii a fost plătit cu Sângele Lui şi iubirea desăvârşită s-a arătat la Golgota, nu în magazine de jucării şi florării. Şi adevărata iubire se exprimă prin cuvinte simple, prin faptele noastre de zi cu zi.  Lumea oferă un sentiment de o zi, o trăire de moment, o iubire de ocazie. El nu ne oferă o iubire ieftină, ce se poate cumpăra în magazin, o iubire cumpărată din florării ce ofileşte în câteva zile, ci una eternă, pentru că iubirea Lui ne oferă Viaţa veşnică, pentru că iubirea Lui va domni în veci.

          În goană asta nebună de zi cu zi românii n-au timp să iubească. Aşa că au îmbrăţişat de la fraţii noştri americani "Valentine`s Day" şi se împacă cu gândul că fac ceva, că îşi exprimă sentimentele într-o zi. Majoritatea consideră că dacă îi rezervă iubirii o zi pot sta liniştiţi tot restul anului, că doar pe 14 februarie e ziua îndrăgostiţilor, nu? Ceea ce nu ştiu ei e că iubirea ar trebui să fie sărbătorită în fiecare zi. Şi nu doar pentru îndrăgostiţi, pentru cupluri, ci pentru toţi cei din jurul nostru.

          Ca şi creştini ce ne declarăm n-ar trebui să avem nevoie de o zi impusă în calendar pentru a-i spune persoanei iubite un "te iubesc", care de multe ori nici nu e spus, ci e scris pe un ursuleţ sau o felicitare. N-ar trebui să avem nevoie de "ziua mamei" pentru a ne aminti că avem o mamă care ne-a crescut, ne-a purtat de grijă şi care ne iubeşte mai mult decât orice. N-ar trebui să avem nevoie de Revelion şi zile de naştere ca să ne amintim că suntem trecători şi că anumite capitole din viaţa noastră se încheie, că trebuie să luăm noi hotărâri. N-ar trebui să avem nevoie de Crăciun pentru a ne aminti că Isus s-a născut, că a venit pe lume pentru mântuirea noastră, n-ar trebui să avem nevoie de Paşte să ne amintim că El şi-a sacrificat propria viaţă pentru noi, pentru ca noi să putem avea viaţă veşnică.

          Toate acestea ar trebui să fie vii în inimile noastre în fiecare zi şi să le acordăm atenţia şi cinstea cuvenită. Iar aceste sărbători ar trebui să fie doar ocazii în care să îi sărbătorim, noi şanse să fim recunoscători pentru cei prezenţi în vieţile noastre.

          Vă îndemn să le amintiţi azi celor dragi cât de importanţi sunt pentru voi, să vă exprimaţi iubirea şi recunoştinţa şi să încercaţi să vă amintiţi acest lucru cât mai des în viaţa voastră

          Îi mulţumesc Domnului pentru Jertfa de la Golgota, pentru Sângele vărsat, pentru promisiunea unei vieţi veşnice, pentru minunile ce le-a făcut în viaţa mea, pentru încercările prin care m-a trecut şi pentru dragostea Lui nespus de mare

          Le mulţumesc părinţilor mei pentru că m-au crescut, pentru că mi-au fost alături când am învăţat să fac primii paşi ca şi copil, dar şi în viaţa de credinţa. Le mulţumesc că mi-au purtat de grijă, că au avut încredere în mine, că m-au iubit necondiţionat şi că m-au primit cu braţele deschise chiar şi atunci când am greşit.

          Îi mulţumesc prietenului meu pentru dragostea lui necondiţionată, pentru purtarea lui de grijă, pentru că merge zilnic alături de mine pe drumul ce duce la Hristos, pentru că mă ţine strâns de mână şi nu mă lasă să cad. Îi mulţumesc pentru că ştie cum să îmi spună cu blândeţe când greşesc, că vede tot ce e mai bun în mine şi că are încredere în mine.

          Le mulţumesc celor din Galaţi pentru că alături de ei am crescut, pentru că acolo s-a clădit baza vieţii mele. Le mulţumesc pentru că ei au fost cei cu care am învăţat ce înseamnă să te implici, să oferi fără să ceri ceva în schimb.

          Le mulţumesc celor din Cluj care m-au primit cu braţele deschise şi au privit dincolo de ceea ce izbeşte ochii şi mi-au oferit cu încredere ocazii de a mă implica în lucrare pentru El. Le mulţumesc pentru dragostea lor şi pentru că m-au acceptat în familia lor.

          Le mulţumesc celor din Gherla pentru că mi-au oferit ocazia să petrec momente minunate alături de ei. Le mulţumesc pentru bunătatea lor, pentru clipele de părtăşie, dar şi pentru momentele de jocuri. Le mulţumesc pentru că au arătat că nu vârsta şi numărul contează, ci pasiunea şi dragostea pentru Hristos

          Le mulţumesc celor care mi-au fost şi mi-au rămas prieteni. Celor care mi-au oferit ocazia să învăţ din experienţele lor şi mi-au deschis ochii de fiecare dată când era nevoie. Le mulţumesc pentru implicarea lor în viaţa mea, pentru rolul important ce l-au avut în transformarea mea, în devenirea a ceea ce sunt acum.

          Vă mulţumesc pentru că faceţi parte din viaţa mea. Fără voi, viaţa mea nu ar mai fi la fel, eu nu aş mai fi ceea ce sunt . Fiecare aţi avut rolul vostru în anumite capitole din viaţa mea şi vă mulţumesc celor ce continuaţi să îmi influenţaţi trăirea, fie prin acţiunile voastre zilnice, fie prin amintirile ce nu se pot uita, ce vor rămâne veşnice în inima mea.

P.S:   Nu încerc să vă conving să uitaţi de această zi, să o ştergeţi din calendarul vostru, pentru ca ideea sărbătorii e una buna. Am vrut doar să spun că nu este deajuns o zi din an pentru a-i spune persoanei iubite că o iubeşti. Desigur că un cadou, o mică atenţie face inima să tresalte, dar dacă acel cadou este luat din obligaţie şi pentru că aşa se poartă, în ochii mei nu mai are aceeaşi valoare.
         Ceea ce am vrut să spun este că dacă un lucru nu e făcut din iubire, atunci îşi pierde valoarea. Şi că mai mult contează să îi aminteşti persoanei iubite că o iubeşti şi să-i arăţi asta şi în alte zile, decât să îi cumperi ceva într-o zi şi în restul să o neglijezi, pentru că eşti obosit sau nu ai timp de un "te iubesc".   O persoană care iubeşte nu se poate limita la a-şi exprima iubirea numai într-o zi. În plus, iubirea nu se exprimă numai prin cuvinte, ci prin tot ceea ce facem în fiecare zi. Trebuie să învăţam să trăim iubirea, nu numai să o rostim pe buze.

5 comentarii:

  1. Vorbesti la general, dar nu cred ca daca iubitul tau ti-ar aduce ceva maine te-ai supara. Daca am ajuns sa judecam atat de mult o sarbatoare a iubirii atunci am ajuns rau de tot, ce se mai poate zice de celelalte sarbatori? Hai sa nu fim ipocriti, dar daca o zi pe an, macar, omul de rand (ce e nevoit in fiecare dimineata sa se trezeasca la 6, sa munceasca 12 ore, iar la 10 sa se bage la somn fara sa mai aiba vre-un chef sa-i spuna nevestei ca o iubeste) nu are voie sa-si aminteasca de iubita de langa el, (iubita de altadata ca acum are copii si nu mai are timp de "prostii") atunci devenim ipocriti. Satanistii au zilele satanei, omul de rand e indoctrinat cu sarbatori si prostii care mai de care, dar ce Dumnezeu ai cu o sarbatoare a iubirii??? E drept ca ceea ce se intampla nu e tocmai exemplu pt. copii si ca totul e o strategie de marketing, dar macar atat sa avem ... sentimentul poate fi altul cand privesti prin alti ochi. Sa fii iubita!

    ps: incearca sa folosesti idei cu argumente, altfel un blog care trateaza doar idei subiective nu va ajuta pe nimeni. De exemplu, daca imi vei spune ca nu e bine sa-mi bag furculita in ochi voi fi tentat sa cred ca doar incerci sa ma opresti de la ceva interesant, dar daca imi vei explica faptul ca voi chiora, si ca o sa fiu putin mai mult handicapat, cu siguranta voi evita furculita pe langa ochi. Ok?:D

    RăspundețiȘtergere
  2. Privesti ce am scris eu din alt unghi.

    "nu cred ca daca iubitul tau ti-ar aduce ceva maine te-ai supara"
    Nu am spus ca m-as supara daca mi-ar cumpara ceva, dar nu as vrea sa imi ia ceva doar pentru ca e ziua iubirii si asa se poarta. Si as aprecia mai mult o plimbare in parc, cuvinte frumoase spuse din inima sau un cinema improvizat la el acasa decat un ursulet de plus si o cutie de ciocolata [folosesc ideea de ursulet de plus si cutia de ciocolata pentru ca astea sunt mai generale. sunt simple exemple]

    "dar daca o zi pe an, macar, omul de rand nu are voie sa-si aminteasca de iubita de langa el,atunci devenim ipocriti. "
    Ok, mai citeste inca o data ce am scris.
    Ai subliniat exact ceea ce spuneam ca reprezinta romanul. Intr-o zi din an, macar atunci sa-si aminteasca de persoana iubita. Dar eu am spus ca aceasta zi trebuie sa fie doar o ocazie de a ne reaminti, o noua sansa de a arata ce simtim. Dar ca trebuie sa aratam zilnic[sau macar cat mai des] ce simtim, nu doar in aceasta zi.
    Omul de rand, prin faptul ca munceste 12 ore pe zi, ii arata sotiei ca o iubeste, pentru ca este un sacrificiu, e un timp jertfit pentru a aduce bani in casa, doar ca mass-media deformeaza modul de a privi iubirea. Am spus si pe blog: Iubirea nu se exprima prin lucruri cumparate din magazin, ci prin gesturi simple, in viata de zi cu zi.

    Nu incerc sa conving pe nimeni sa nu sarbatoreasca "Valentine`s Day", ci doar sa incerce sa isi aminteasca de persoanele iubite si in celelalte zile si ca de cele mai multe ori, gesturile simple din viata de zi cu zi fac mai mult decat un cadou cumparat intr-o zi din an.

    RăspundețiȘtergere
  3. Dragă Anonim,
    omul de rând descris de tine, dacă se trezeşte la 6, presupunem că merge la lucru la 7. Lucreaza 12 ore, deci până la ora 19:00. Tot îi mai rămân 3 ore până la 22:00 când se bagă la somn. Cum îşi petrece aceste 3 ore, depinde de cât de mult iubeşte, nu? O să-ţi dau 2 exemple în antiteză:

    1. Omul descris în articol ar veni acasă, s-ar plânge cât e de frânt şi lihnit, s-ar aşeza la masă şi ar "da comandă" de mâncare (care e de aşteptat a fi gata, caldă şi reuşită). După mâncare s-ar pune şi el la tembelizor ca tot omul, după care ar merge la culcare, fără măcar un "mulţumesc pentru masă, iubita mea. Te iubesc!"

    2. Omul care nu uită ce e iubirea şi nu se ascunde după pretextul oboselii, ar pleca acasă la 19:00, la fel de obosit ca şi celălalt, când ar intra în casă şi-ar săruta soţia, spunându-i că i-a fost dor de ea, eventual (ocazional) oferindu-i nişte flori. Şi-ar chema copilaşii, i-ar lua în braţe, i-ar întreba ce zi au avut, după care s-ar aşeza toţi la masă, mâncând în linişte, savurând cu zâmbet mâncarea care poate a ieşit prea sărată sau cu prea mult bulion. Apoi ar urma poate o ieşire cu familia la patinoar sau la mall, timp în care copiii şi-ar găsi ce/unde să se joace iar soţul ar rămâne singur cu soţia şi i-ar putea spune cât de mult o apreciază că stă acasă cu copiii, că îl aşteaptă cu mâncarea caldă şi patul făcut.
    Astfel când ajung acasă şi îşi culcă copiii, citindu-le o poveste împreună, soţia şi-ar face timp şi pentru "prostii", crede-mă. Şi da, poate că ar adormi cu o oră mai târziu, dar fericiţi şi nu frustraţi.

    Şi asta ar trebui să fie o zi obişnuită, nu doar de 14 Februarie. Dacă dragostea e în flăcări, crede-mă că-i simţi căldura în fiecare zi, nu doar în 14 Februarie.

    Să fii iubit/ă şi tu cu o dragoste de tipul 2. :)

    RăspundețiȘtergere
  4. Scurt si la obiect prietene Anonim:
    1. Te rog citeste tot inainte sa comentezi. Concluziile si morala sunt de obicei la sfarsit. Poate n-ai avut rabdare...
    2. Ideea centrala din cate mi-am dat eu seama e: fa 14feb din fiecare zi. Nu te multumi cu o zi mediocra. Pe cand tu zici pe dos, constient fiind ca nu e bine: << E drept ca ceea ce se intampla nu e tocmai exemplu pt. copii si ca totul e o strategie de marketing, dar macar atat sa avem ...>>. Asta numesc eu roman adevarat. Se inteapa cu furculita in ochi si zice ca ii ok asa. Stia ca o sa ramana chior de la inceput, dar macar atat sa aiba si el. Mare grija la ochiul 2. Asta e problema mare in tara asta. Toti stiu ce trebe facut, doar ca nimeni nu face. Si daca face cineva, se iau toti de el.

    RăspundețiȘtergere
  5. anonim nici macar nu ai curajul sa te prezinti si ai vrea sa comentezi gandurile unei inimi care isi exprima sentimentele asa cum a simtit la momentul acela.trist ca in loc sa incurajezi incerci sa darami.Har Marta si Binecuvantare.

    RăspundețiȘtergere