Tulbură-ne, Doamne

Tulbură-ne, Doamne,

când suntem prea mulţumiţi cu noi înşine,

când ni se împlinesc visurile,

fiindcă am visat prea mărunt;

când am ajuns în siguranţă la destinaţie

fiindcă am vâslit prea aproape de ţărm.

Tulbură-ne, Doamne, când,

sătui de lucrurile pe care le avem,

n-am pierdut foamea de pâinea vieţii;

când, îndrăgostiţi de viaţă,

am încetat să mai visăm la veşnicie;

când, în strădania de a zidi un pământ nou

am dat uitării Cerul.

Tulbură-ne, Doamne, ca să îndrăznim mai straşnic,

să ne-avântăm în mările învolburate,

in larg, unde furtunile ne vor învăţa despre stăpânirea Ta

unde, fără ţărmuri la orizont, vom vedea stelele.

iţi cerem să împingi zarea nădejdilor noastre şi mai departe

iar viitorul să-l aduci şi mai aproape de noi,

cu putere, îndrăzneală, speranţă şi dragoste.

Îţi cerem acestea în numele Căpitanului nostru, Isus Cristos.

Puteti sa ascultati aceste versuri aici :

Emil Bartos - Tulbura ne, Doamne

Asculta mai multe audio diverse



         Mi-au plăcut mult aceste gânduri ce s-au citit la intalnirea cu tinerii şi mi-am adus aminte de un citat:"Cel mai mare pericol pentru cei mai mulţi dintre noi nu stă în faptul că ne stabilim scopuri prea înalte şi falimentăm, ci în faptul că ne stabilim scopuri prea mici şi le îndeplinim."

         Ca şi studenţi, mai ales la anumite examene poate suntem tentaţi să ne rugăm pentru Sfântul 5 şi ne bucurăm când îl luăm. Ni s-a îndeplinit dorinţa şi suntem mulţumiţi, suntem fericiţi. Dar oare Domnul doar pentru un 5 a investit în noi? Chiar dacă sesiunea e pe sfârşite, asta nu se aplică numai la examene. În viaţa de zi cu zi trebuie să vrem mai mult, să avem vise mari, să I le spunem Lui, să le încredinţăm în braţul Lui şi să-I cerem puterea necesară de a le îndeplini. Poate nu vom lua 10 la toate examenele, poate nu toate planurile vor ieşi perfect, dar cu siguranţă va fi ceva mai mult decât un 5 sau mai mult decât orice alt lucru mărunt ce Îl cerem de la El.

         Suntem mulţumiţi de multe ori de noi, de ceea ce facem. Considerăm că e ok dacă suntem morali, dacă mergem la biserică şi suntem implicaţi într-un grup de studiu sau la cor. Dar de multe ori motivaţia e greşită şi ajunge ca totul să fie egal cu zero. Trebuie să învăţam că înainte de orice altceva trebuie să avem pasiune pentru El, să avem privirea îndreptată la Cruce şi fiecare gând, fiecare acţiune să fie făcută spre Slava Lui şi implicarea noastră în diferite activităţi să fie din dragoste pentru El.

         Ne hrănim de multe ori cu lucrurile mărunte ale acestei lumi şi parcă nu mai este loc de Hristos. Lăsăm că celelalte lucruri să fie prioritare în viaţă noastră şi investim timpul nostru în ele. După alergarea nebună de zi cu zi nu mai avem putere, timp, răbdare să stăm în prezenţa Lui, să facem linişte înăuntrul nostru, să ne hrănim cu al Lui Cuvânt.

         Avem nevoie de trezire, avem nevoie de o mai mare pasiune pentru El. Avem nevoie să ne dorim mai mult, să ne încredem mai mult în El. Avem nevoie să ieşim din anonimat, avem nevoie să facem o diferenţă în această lume, să fim cu adevărat demni să ne numim copiii Lui.

       Doamne ajută-ne să ne dorim întotdeauna mai mult decât putem realiza!