Tabăra El-Betel Voroneţ 2011- Luni

Ziua de luni a început devreme. Încărcaţi cu bagaje, sătui de agitaţia unui oraş mare şi dornici de a petrece câteva zile în mijlocul naturii, în prezenţa Domnului, aproximativ 90 de tineri aşteptau cu nerăbdare să sosească clipa plecării spre Voroneţ, locul unde aveam să ne apropiem mai mult unul de celălalt şi de Dumnezeu. Drumul a fost lung şi am profitat de acest lucru pentru a ne cunoaşte mai bine, pentru a lega noi prietenii. 

 În jurul orei 17:00 eram toţi ajunşi în tabără şi fiind o zi mai scurtă ne-am grăbit să ne ducem bagajele în cabanele unde eram repartizaţi, să ne schimbăm şi să mergem la masă. Ca şi în celelalte zile, am avut parte de mâncare foarte bună şi cred că toţi sunt mulţumitori pentru acest lucru.

 După masă, a avut loc prima sesiune din zi, o întâlnire comună. A fost seara cunoaşterii, a prezentărilor, listelor şi anunţurilor. Înainte de orice altceva, am înălţat Numele Domnului prin cântare şi, în rugăciune, am încredinţat în braţele Domnului săptămâna ce ne stătea în faţă. 

  Ne-am prezentat fiecare în parte şi fiecăruia i s-a dat câte un “name tag” pe care să îşi scrie numele pentru a ne fi mai uşor să reţinem numele celorlalţi în primele zile apoi ni s-au prezentat liderii şi componenţa grupurilor de studiu şi rugăciune. Pe parcursul săptămânii s-au pregătit diverse competiţii sportive şi nu numai şi prin tragere la sorţi s-au format cele 4 echipe, fiecare echipă urmând să îşi aleagă un lider şi un colider şi împreună, până vineri seara, să îşi găsească un nume, să-şi facă un steag şi imnul echipei. 

 Tot în cadrul acestei întâlniri, au fost scrise pe bileţele numele fiecărui participant şi fiecare a trebuit să extragă câte un bileţel şi pentru acea persoană să fie “îngeraş” până în ultima zi de tabără. Mai concret, trebuia să fim atenţi la nevoile acelei persoane, să îi trimitem mesaje de încurajare sau diverse cadouri simbolice şi nu numai. Era un mod prin care fiecare putea să încurajeze şi să fie încurajat. Şi…un detaliu important: toate aceste lucruri trebuiau făcute astfel încât cealaltă persoană să nu ştie cine îi este “îngeraş”. 

  L-am lăudat din nou pe Dumnezeu împreună şi ne-am pregătit inimile pentru Cuvântul pe care Domnul a ales să ni-l transmită prin păstorul Adrian Tămaş.

 La începutul mesajului, ne-a spus o povestioară şi apoi ne-a transmis câteva adevăruri din viaţa noastră.

 “Sherlock Holmes şi Dr. Watson se duc cu cortul pe munte şi adorm. Peste noapte, Holmes îl trezeşte pe bunul său prieten:

 - Watson, uită-te pe cer şi spune-mi ce vezi.

 Watson răspunde:

 - Văd milioane de stele.

 - Şi ce-ţi indică acest fapt?

 Watson se gândeşte o clipă:

 - Astronomic vorbind, îmi indică faptul că există milioane de galaxii şi, potenţial, miliarde de planete. Astrologic vorbind, îmi indică faptul că Saturn este în Leu. Din punct de vedere temporal, este aproape trei şi un sfert. Teologic, este evident că Domnul este atotputernic şi noi suntem mici şi nesemnificativi. Meteorologic vorbind, se pare că vom avea parte de o zi frumoasă mâine . Dar ce îţi indică ţie acest fapt?

 Holmes rămâne tăcut un moment, apoi spune:

 -Watson, cineva ne-a furat cortul!! “

 Asta e istoria pe care o trăim. Ne-am închis într-un cort şi cineva ni l-a furat, dar noi uităm esenţa problemei şi ne concentrăm la alte lucruri. Lumea ne prezintă diverse lucruri şi ne arată diverse feţe ale lor şi e nevoie de cineva care să ne spună adevărul. 

 Trebuie să avem grijă ce vorbim, ce facem, la ce ne uităm şi care sunt priorităţile noastre. Noi suntem chemaţi să fim lumina lumii. Trebuie să fim pregătiţi să preluăm lucrările lui Dumnezeu pe acest pământ. Să fim exemple pentru cei din jurul nostru, să lăsăm ca El să se vadă în trăirea şi vorbirea noastră. Noi trebuie să dăm gust lumii în care trăim şi să fim lumină pentru oamenii pentru care El a murit.

 În încheiere am mărturisit toţi într-un glas că suntem atât de slabi şi am cerut Domnului ajutorul. Am declarat că ne închinăm în unitate şi că doar faţa Lui o căutăm.

 Majoritatea fiind studenţi, programul de culcare a fost mai lejer, stingerea fiind anunţată pentru miezul nopţii. Unii au ales să mai rămână la discuţii şi jocuri, dar majoritatea au ales să îşi încarce bateriile pentru a doua zi.

 Să ne ajute Domnul să fim lumini şi să fim uniţi în închinare şi în luptele ce le avem pe acest pământ.